Great Visual vs Great Idea

Cele doo notiuni ar trebui sa mearga mana in mana. De obicei se merge pe prima varianta. Vizualuri incarcate, complexe, ba chiar complicate, care incearca sa ascunda sau sa compenseze lipsa ideii. Apoi, sunt ad-urile care au in spate o idee, dar la care nu se mai acorda atat de multa importanta vizualului. Probabil ca sa nu se piarda ideea printre prea multe amanunte. Si totusi, acestea din urma iau si premii. Nu stiu daca sunt mai eficiente, dar mi-ar placea sa aflu.

Iata de la ce am pornit:

Asdar, voi ce alegeti?

Asta da viral

Futu-i, deja mi-e sete si pofta si chef de bere . Or avea si rock la mama? Asta ar fi un meniu complet.

Si am mai gasit o chestie, cica virala. Arata bine dar mi se pare obositor, complicat, prea complex.

http://viralrabbit.ro/

ADC – cursu 12 (si ultimu, din pacate)

Serban Alexandrescu (Headvertising) si Costin Popescu (Cap). Tot campanie. “Mitul celor 360 de grade”. Campanii integrate.

NU e indicat sa ai acelasi mesaj pe toate canalele. Mai ales daca ai un mesaj principal si inca unele secundare. In plus, NU e indicat sa ataci omu pe toate mediile. Deschizi tv-ul la micu dejun, vezi spotu tv, te duci la wc, deschizi o revista, vezi printu, la metrou, in statii ratb vezi outdooru, ajungi la munca dai drumu la radio auzi spotu radio, intri pe net si vezi banneru. Toate ale aceleiasi campanii. E grotesc. Si nici macar nu e necesar sa apelezi la toate mediile de comunicare, ci doar la alea care pot face treaba, care pot fi eficiente. Si sa nu le bagi in acelasi timp, lasa-le o pauza.

Astfel, o campanie integrata poate fi declinata doar pe 2 medii. Da, e integrata. Si ce ma mai miram io la aia cu donarea de sange, de ce n-or fi facut ceva ca pe tv pe radio? Putea fi o continuare, dar oamenii au ales sa faca altceva, s-o spuna altfel, si acum am inteles si de ce.

Apoi, ni s-a explicat cam care e treaba cu mediile: din obiectivele campaniei rezulta mediile necesare. Teoretic. Pentru ca fiecare face ceva bine si ceva prost. Radio – bun sa te bata la cap, dar fara remanenta, Outdoor – spune f putine, dar memorezi produsu, TV – intra peste tine, are autoritate, dar la fel, spune prea putine, Printul – spune cam tot ce vrei, looks&charm in cazul glossy, Internet – chiar iti ofera toata informatia necesara, dar nu arata prea bine, de cele mai multe ori (si nu doar din cauza rezolutiei).

Cocluzii? Poate doar asa preliminare. N-as vrea sa bat campii aiurea, nefiind tocmai multumit, dar sa trebuiasca sa-mi retrag vorbele dupa ce vad ca ies in aia primii 5. Desi, in momentul asta m-ar mira. Normal, din moment ce stau sa scriu pe blog in loc sa ma gandesc la imbunatatirea portofoliului. Dar nu pot sa nu ma bucur ca am cunoscut cativa directori de creatie, cativa oameni faini, cu care sper sa tin legatura si dupa scoala, ca am invatat multe si ca am inteles cat de departe sunt, cat mai am de invatat. Imi pare rau ca n-am cunoscut mai multi directori de creatie sau chiar pe toti, dar timpul nu e pierdut. Si imi pare rau ca n-am reusit sa ma imprietenesc si cu colege. Cre ca ori nu dau doi bani pe noi, ori sunt speriate de bomba. Aiurea, nu? Asputea concluziona absurd ca educatia gresita si teama de pula inca persista in mintea femeii moderne. Sau si colegii mei arata la fel de rau ca si mine In rest ce sa mai zic, decat: URATI-MI BAFTA SA IES IN PRIMII 5, SA-MI IAU BANII INAPOI SI SA MA ANGAJEZE VREUNA DIN ASTEA 12 AGENTII !!! Cat de tare ar fi! Intre timp, ma apuc iar de lucru. Pace mie !!!

ADC – cursu 5

Trebuia sa mai fie unu cu el, da n-a putut, asa ca Liviu David (Next) a tinut singur cursu. Adica fara Cap. Tot print/outdoor. Si campanie. De fapt, a fost primu care ne-a vorbit despre campanie. Ne-a aratat o gramada de executii, din care pe unele le mai vazusem si la ceilalti. Ce-ar putea insemna asta? Ori sunt foarte bune executiile alea, ceea ce este adevarat, ori sunt neinspirati ei, ceea ce nu poate fi prea realist, cu siguranta nu prea s-au coordonat intre ei, desi sa vezi aceleasi lucrari de ami multe ori, cu explicatiile de rigoare din partea fiecaruia, explicatii ce pot aduce ceva in plus in fiecare caz sau confirmari mai puternice.

Astfel, campania poate fi: diferite interpretari ale aceluiasi mesaj sau mai multe ad-uri care se completeaza intre ele. Astfel, apara cam 3 tipuri de executii: ai vazut un ad, le-ai vazut pe toate; fiecare adauga, in loc sa repete; ad-urile repeta, dar adaugand ceva la capitolu impact.

Cea mai intriganta chestie: o idee e buna daca poate da nastere unei campanii. Pana acum n-am nici una d-asta. Tare intrigant!

Campanie Guerilla

Nu-mi place Radio Guerilla. Nu-mi place Dobrovolski. Nici Craioveanu. Ii gasesc total neinspirati. La un momentdat aveau muzica buna la radiou’ asta. In momentul in care au luat-o pe aratura m-am resemnat.

Dar campania asta e ffff tare. Enjoy!

Si nu e nimic exagerat in campania asta. Eficianta? habar nu am. Da’ nu cred.

P.S. Elia, mersi de mail!

ADC – cursu 3

Tutoriiau fost cei doi tutori ai mei: Pascuci (ADDV) si Tranca(Friends). Tranca s-a prezentat clasic: ne-a aratat niste executii renumite, care nu m-au impresionat neaparat, asa ca n-am retinut decat doo: reclama la WV in care o parte din textu de sub imaginea cu masina se vedea sters, ca si cum l-ai vedea in viteza – chiar tare ideea; si o promotie desteapta la Volvo (si, pt cei care nu stiu, promotia chiar iti distruge brandu, marca, adica in momentu in care ai o reducere, consumatoru nu se mai identifica cu produsu tau, cu marca, ci apeleaza la el pt a face o economie, o afacere, cacaturi d-astea, chestie care tine pana in momentu in care face altu o promotie mai nesimtita decat a ta, ceva de genu “am un produs naspa, da macar e mai ieftin”, dupa care concurenta poate sa zica “si eu am promotie, si al meu e chiar mai bun decat alalalt”, adica te caci in ea de treaba ). Asadar, promotia al Volvo era in felul urmator: o masina, nu se vedea clar ca-i Volvo, ca sa nu te agaseze cu sogla, logo, forma masinii, etc, intr-un cub de gheata care se intrerupea in zona usii, unde se vedea un om care tocmai urca sau cobora din masina, f irelevant ce anume facea. Headline-ul era lovitura de gratie: nu mai stiu ce pret era in printu ala asa ca o sa inventez unu, dar ideea e tare: Volvo starts at 4000E ( and at minus 30C). Una din putinele promotii care nu-s vulgare: iti dau doo la pret de una, iti dau un dicount de nu te vezi, numa cumpara-mi cactu, etc …

In continuare: fara jocuri de cuvinte, fara rime, au mai aparut – fara puncte de suspensi, fara semnu exclamarii (hmm, imi plac amandoua, iar ultimu chiar mi se pare ca trebe folosit cand e necesar, dar mai vedem). Si munca multa.

Alte sfaturi memorabile ar fi: nu te indragosti de ideile tale – pt ca numa cateva ajung sa vada lumina tiparului, sa zicem, ca tot suntem la print. Ei au zis 1 din 8, da cre ca e 1 din 50. Sau poate la ei, dupa atatia ani e 1 din 8, dar cre ca la noi ar fi 1 din 50, cel putin la scoala asta asa e. Si sa fii pragmatic si sincer, mai ales cu tine. Un alt dezavantaj al indragostirii de ideile tale ar fi ca ramai pe loc, te plafonezi, nu mai evoluezi, fapt care incepe sa se vada in munca ta. Si te poti trezi ca esti junior si dupa 10 ani, presupunand ca te mai tine cineva daca esti in halu asta. In plus, se pare ca meseria asta, in mod normal, ar trebui sa ramana anonima, ascunsa, nu toata ziua la tv. La ADDV se pare ca-s 7 briefuri pe saptamana, ceea ce mi se pare enorm si ma ingrozeste. Drept dovada, omu asta nu o sa apara la tv, ca n-are cand.

Apoi, o tipa era deranjata ca ni se spun cam aceleasi lucruri – rime, munca, etc, si Tranca i-a replicat f bine: “te asteptai sa ne contrazicem?”. Alta chestie: nu vom fi rock-star-uri daca vom lucra in publicitate, desi multi de pe-acolo chiar spera asta, si chiar si mie mi-ar placea sa ma vad la tv si sa zic ca Andi Moisescu e un bou, de exemplu. Sau Naumovici. Dar, lasand tampeniile astea la o parte, un lucru e clar: oamenii astia sunt f faini, asa ca oricine cre ca ar prefera sa lucreze intr-o echipa de genu asta, decat inginer printre bosorogi, contabil printre corporatisti de cacat, avocat printre indivizi josnici si tot asa. Plus ca banii ies din asa ceva. Deci cam asta ar fi. Rock star? La asta tre sa stii sa canti la ceva, si e prea greu.

ADC – cursu 2

Luni, adica acum cateva zile bune, a fost cursu de print. Pai: Ema Prisca – BBDO si Stefan Vasilachi – GMP. Cursul lor a fost dintr-o bucata, adica au lucrat amandoi la el, ceea ce a avut numai avantaje, mai ales pt faptu ca ideile celor doi tutori nu s-au batut cap-in-cap.

Am aflat, in sfarsit teoria printului. Adica am facut ceva printuri, da’ nu stiam de ce la fac asa, adica mai mult imitam sau, mai degraba, simteam mecanismul, era instinctiv, dar sa mor daca stiam care a baiu. As ca acum stapanesc si teoria, deci voi stapani si mai bine practica. La fel de utila a fost sa aflam diferentele reale dintre print, outdoor si afis. Chestii pe care probabil le stiam, dar nu puteam pune degetu pe ele. Ei bine acum putem. Putem sa punem si toata mana. Si se simte tare placut

Au urmat intrebri, mai mult sau mai putin la obiect, printre care si io, da macar mi-am mai lamurit unele probleme. Sfaturile au fost presarate pe toata perioada cursului, ceea ce pana la urma e f normal si f ok, dar s-au inmultit spre sfarsit, evident, batand moneda cam pe aceleasi cheastii: cat mai multe idei (buna), cat mai multa munca, fara jocuri de cuvinte pt ca-s penibile, decenta, naturalete, concentrare, pasiune … Io as fi inceput pasiunea, mai ales ca e singuru nostru atu bine definit, deocamdata. A lipsit “fara iarba”, asta a fost “vedeta” data trecuta. Si seriozitate, implicare.

Si inchei cu can-can-uri: dobitoaca aia care data trecuta a vb muult de tot si pe care eram destul de pregatit s-o molestez daca mai sare calu avorbit, dar mult mai putin decat data trecuta. Oricum, a fost si mai penibila. Ema a bagat un “o suge”, referitor la lenesi, impostori si alte tipologii asemenea. Tre sa recunosc ca nu ma steptam, si chiar a facut senzatie. Iar lui DeGeaba chiar i-a produs anumite fantezii erotice rochita ei flusturatica. Eu, pe de alta parte, nu pot sa ma pronunt.

Si am primit si briefu. Cu greu. Pt ca rahatii aia de organizatori, care mai intai ne-au facut la bani de zici ce-i aia, adica am ajuns sa platim taxa la un curs facut de ei de mai mult de 4,4/E, nu vroiau sa ni se dea briefu. Ca nush ce motive existau. De parca mi-ar fi venit usor sa ma duc joi cu palma-n cur: “ba, nu ne-au dat briefu, n-am venit cu nimic; hai sa ne cunoastem si mai bine!” Cica l-am fi discutata atunci, prima oara. Intre timp, cele 13 idei ale mele, alaturi de celelalte cateva sute ale colegilor mei s-ar fi zbatut in zadar in eter sau cine plm mai stie unde. Uite niste chestii tare aiurea. Pacat, ca fetele de la Millenium sunt chiar dragute. Aparent.

Scaune

Anu trecut Saprosan a avut o campanie de print. Adica asta:

Evident, f bune. Au luat si premii.

Mi-au placut atat de mult, fiind un mare fan saprosan, incat m-am gandit sa ma joc un pic cu ideea. A iesit asta:

Apoi, prin analogie, am ajuns la IKEA, care cam e de … scaun

Publicitate neconventionala

Panotaj mobil trist. Asa as numi pe chestia aia cu dubite daewoo care trag dupa ele prin oras o remorca pe care alti tristi sa-si puna reclame, prevazute si cu sunete de balci. Ei, pe de alta parte se numesc publicitate neconventionala. Mai degraba publicitate neinspirata. Neinspirata li se pare si eventualilor clienti, avand in vedere ca si azi si ieri am vazut masinuta aia trista cu remorca ei la fel de trista facand reclama chiar firmei mama, adica arzand benzina aiurea, ca un gest disperat motivat probabil de criza.

Cam asta ar fi printu lor:

Iata ce se intelege, de fapt, prin publicitate neconventionala. Doar ca ii zice innovative, pt ca mai nou toti tristii cu o remorca fac neconventionala (probabil le stiti, dar mie imi plac mult):

Cam asta ar fi. Evident, la noi toate merg in ritmuri triste de OTv si detergent. “Popor detergent” !!!

EMOBILIARE

M-am gandit serios sa ma lansez in emobiliare. Si, cum orice lansare incepe de la logo, ia uite cat de talentat sunt eu :