Jurnal de Gripat – Ziua 4

Ieri am oprit ceasu. Am dormit ca boieru. Am halit ceva la mic dejun, am luat antibioticu si apoi temperatura. Mmm. N-am. Temperatura. F tare. Nu mi-a trecut niciodata atat de repede. Asadar, as putea pune gripa si pe seama epuizarii. Ma tot gandesc ca daca luam de marti medicamente si stateam linistit acasa imi trecea si mai repede. Ce muisti idioti. Sau poate nu-mi trecea. Da oricum la munca n-am fost in stare de nimic. Un alt indiciu bun de pus la rana teoriei mele e ca nu mi-a curs nasu. Adica nu asa cum era normal. Ba nici nu prea a fost infundat. Problemele au fost temperatura, durerile, mai ales de cap, tusea care cre c-o sa ma mai tina cel putin o saptamana si imposibilitatea de a merge la Luna Amara, ieri, si la teatru azi.

Oricum, asta e clar ultima zi de antibiotic. Uraaaaa. Biscuiti, soldati! Si chiar aveam chef sa ies din casa si mai ales la teatru, ca n-am mai fost de un an cred. Da am iesit pe la vreo 1 sa-mi iau tigari. Si ce m-a mai batut vantu. Plus o ameteala suspecta. Am zis pas ca sa nu risc aiurea. Prea mi-a fost rau.

Cat depsre planurile mele marete, ei bine, n-am facut nimic. Sunt o mare putoare. Azi m-a luat un somn pe la vreo 7 – 8, asa, de prea multa relaxare. Dar, recomand cu caldura, tuturor muritorilor care depasesc temperatura normala: ta daa – AMOXACILINA.

Jurnal de Gripat – Ziua 3

Suna ceasu. Nu, nu dorm cat vreau. Iau antibioticu din 8 in 8 ore. Si nu pot doar sa-l iau. Tre sa si mananc ceva inainte. Il iau cu ceva decalaj, da nu-i o problema. Problema e ca pula somn. Daca ma bag in pat, fac ca ieri, ma incing tot, mi se ard creierii si pierd vremea. Ori azi am planuri mari: citit, lucrat un pic la site si apoi Bongu. Mi-a zis de ieri ca vine la mine sa-mi aduca supa de pasare. Adica aspirina saracului. E singuru medicament cu care e de acord. De antibiotice sa nici nu auda. Anu trecut a fost racita vreo 2 luni ca nu si-a tratat gripa si era s-o dea in altele. Asa ca pana la urma tot la antibiotic a ajuns.

Asadar. Azi ma simt o idee mai bine. 37 cu 8. OK. Capu vajaie usor. Acceptabil fata de ieri. Nu mai stau la tv ca am treaba si acolo im face mama capu mare. Are f multe de spus. Nu stiu de unde. Azi ma simt capabil. Tusesc de se zguduie casa. Destul de des. Si ma tine cam mult fiecare repriza. Incerc s-o controlez, da nu merge. Cre c-o sa-mi cada coaiele de atata tuse. Trec peste ca n-am de ales. Computeru merge ca un cur. Deschid un folder si joc in paralel Solitaire. Se deschide folderu. Nu e aici ce caut. Deschid alt folder. Pana se deschide trec iar la Solitaire ca sa nu clachez. Ma enervez si-mi cerste temperatura. Imi bag pula in ma-sa. Dupa vreo ora parca incepe sa se miste mai bine. Sau m-am obisnuit. Pauza de sunat Bongu. E 11 si ea aplecat deja de la munca. Asta da surpriza.

Pe la 12 fara a ajuns. Ne-am iubit, mi-am luat temperatura – n-a scazut decat cu 2 linii – am luat un pranz copios pt ca eram rupt de foame, mai rupt decat de obicei, evident efectu medicamentelor, am tras de ea sa-i fac o omleta geniala, de fapt am santajat-o, i-am promis ca daca nu mananca nu-i mai fac niciodata. A mancat. Chiar, azi, spre deosebire de ieri, mancarea a avut gust. Adica si ieri a avut, da parca lipsea ceva. Asa s-ar explica de m-am muscat in ultimu hal de limba. De dimineata ma durea ca dracu. Si inca mai doare.

Ea a plecat la Luna Amara. Cu Piticii. In continuare Iced Earth. Asta vrut fata. Ma bucur ca s-au prins de ea. Temperatura 37 cu 1. Nu se simte. Probabil de-aia imi zicea bunica-mea ca temperatura nu se ia seara. Vedem maine dimineata. Asa ca m-apuc de site. Noapte buna!

Jurnal de Gripat – Ziua 2

Miercuri. Suna ceasu. Ma trezesc. Nu se poate. Cre ca am 46 temperatura. Nu m-am mai simtit in halu asta de cand aveam 10 ani. Si atuci faceam injectii. Pt ca se pare ca numa asa reactiona virusu. Ce vremuri pestilentiale.

Revenind. Pun termometru. 39 cu 2. A crescut cu mai mult de-un grad. Si mai am treaba. Si, in plus, o tuse magareasca de parca mai am un pic si-mi zboara plamanii pe covor. Dupa vreo ora, am mancat, mi-am luat antibioticul, si mi-am dat seama ca tre sa sun. Sun. „Sarumana, sunt gripat, bolnav, rupt … ma intrerupe tusea, cre ca i-am rupt urechea lu madam … ma scuzati, cum spuneam, am temperatura, sunt terminat, nu stiu cat ma tine, dar un lucru e clar, nu pot veni la munca … ” ” Aaa da, pai stai sa te faci bine … nu nu-i problema, asta e … te sunam daca e ceva, daca evam nevoie de ceva din calculatoru tau … ” Eu sar: „Da normal, doamna … ”

Ma duc si ma bag in pat. Tusea se baga langa mine. Niste ameteala. Capu vajaie in ultimu hal. E curent rau si nu merge daca-mi astup o ureche. Sau pe ambele. Incerc sa adorm. Incep sa adorm. Ma incing. Simt cum imi creste temperatura. Dar macar ma ia somnu. Organismu n-are decat sa se lupte singur. Io vreau sa dorm. Nu pot lua parte la asa ceva. Nu sunt in stare. I-am dat si antibiotic. Sa se descurce. Suna telefonu. Aproape adormisem. Bongu. Ii explic ce-i cu mine. Isi ia mantia de doliu. Sfaturi, incurajari si promisiunea solemna ca nu ma mai suna daca tot vreau sa dorm. Bine. Puup. Reincep procesu de adormire a simturilor dureroase. Aproape reusesc, dar ma suna de la munca. Se mai intampla de 2 ori chestia asta. Apoi ma mai suna si Bongu. Renunt. Ma duc la tv. Si am zacut acolo pana nopatea tarziu. Altceva nu eram in stare sa fac. Ba colegu meu m-a intrebat daca nu pot sa fac niste bannere. Asa, de-acasa. Ete pula. Nici daca eram in stare nu faceam. Ce naiv.

Mi-am adus aminte de perioada in care nu aveam de munca si nici computer. Eram rotofei. Sedentar. Aveam traiul unui miliardar. Doar ca n-aveam bani. Eram un baiat de canapea. Toata ziua tv, haleala, mai citeam o carte, da mai rar, ascultam muzica, faceam piata f bucuros pt ca pastram restu, dadeam cu aspiratoru contra cost, etc. Si ma mai duceam pe la facultate cand aveam bani de bere. Sau cand ma certa prea tare mama ca nu putea sa vada telenovelele din cauza mea. Memories … stick 😀

Jurnal de Gripat – Ziua 1

La Kreator am transpirat. Fleasca. Se pare ca pe drum, desi mi-a fost f bine, m-a luat gripa. Dimineata, desi imi dorisem sa am libera toata ziua n-am obtinut liber decat pana la 12. Jenant. Deja aveam temperatura, medicamenta in casa asta bntuita nu prea gasesti, de fapt cam nimic ce ai avea nevoie nu e de gasit. Sunt semi-workoholik, asa s-ar explica de ce m-am dus, pt prima oara in viata, la munca cu temperatura. Evident nu am reusit sa-mi termin treaba pt ca-mi vajaia capu. Si nici macar n-am avut multa treaba. Da nu eram in stare. Puteam doar sa injur si sa urasc.

Nu stiu altii cum sunt, dar eu si cu gripa suntem dusmani de-o viata. Din cate am inteles de la ai mei, suntem chiar dusmani de moarte. Era, se pare, o perioada de care eu nu-mi amintesc. Oricum, pana acum am castigat. Durerea e ca tine cam o saptamana. Cu temperaturi. Cu dureri de cap. Uneori si dureri in tot corpu. Singura solutie – ANTIBIOTICE. Din momentu in care am depistat-o. Acum n-am mai facut asta. Asa ca marti am fost la munca. Rupt.

Drept pt care, marti seara: 38. Puteam sa jur ca o sa fie mai mult. Mai ales la cum ma simteam. S-a remediat miercuri.