Romania Mea

3 comentarii

Avem 90 de ani. Oficial. Ne-a luat 2000 sa ne oficializam natiunea. De fapt vreo 1500. Tot e mult. America are vreo 250 de ani. Si ei un sunt o natiune. Sunt doar o adunatura. Niste oameni, din ce in ce mai multi, care au vrut/vor s-o ia de la capat. Si acolo se pare ca se poate asa ceva. Cumplit, dupa 2000 de ani asta a devenit un loc in care n-o poti lua de la capat. In care samnsele de reusita sunt reduse. Mai reduse decat peste ocean. Sau decat in vest. Iar in vest sunt natiuni. Cu state oficializate demult. Sute de ani, chiar peste mie. Deci faptul ca esti o natiune sau nu, nu pare sa conteze atat de mult.

Revenind la Romania mea. Romania mea este o Romanie atat reala cat si ipotetica. Partea ipotetica deocamdata se gaseste doar in mine. Poate si in altii, dar nu suntem uniti, organizati. S-ar putea spune ca suntem singuri. Si din vina noastra, normal. Romania mea, cea reala, are aceleasi strazi cu ale celorlalti romani, doar ca eu nu le umplu cu gunoaie, nu le strabat cu ura, nu injur intr-una, interior sau exterior, nu ma uit urat la lume, ba chiar zambesc uneori, efectul fiind neplacut, nu fur, nu ma iau de lume. Am si defecte, dar nu intetionez sa le insirui aici, mai ales ca nu sunt deloc grave.

In Romania Mea ipotetica toti oamenii sunt mai buni, incluziv eu, adica toti fac cel putin chestiile de sus, pe langa care mai exista multe alte avantaje. Si eu si ceilalti concetateni ai mei, minunati romani, reciclam. Tot. Nimic nu se pierde. Nu taiem copaci, ba chiar plantam. In Romania Mea se planteaza masiv. Inainte de job, in pauza da masa sau dupa job, oricine vrea, poate planta copaci. In orice moment al zilei. Astfel orasele Romaniei Mele sunt verzi. Cele mai verzi din Europa. Oamenii sunt mandri de copacii plantati, de ei sau de altii, si ii ingrijesc. Problema desertificarii sau inundatiile sunt doar amintiri triste de cand romanii erau cretini. Dar ei nu mai sunt. In Romania Mea, am, evident, firma mea de publicitate. Nu e inca a mea, adica am facut un imprumut la o banca sigura care ma trateaza ca pe orice alt client european, asa ca in vreo 2 ani va fi cu totul a mea. Am 5 angajati. Platiti cel putin decent, depinzand de posturile ocupate. Toti au carte de munca. Cu toti banii trecuti pe carte. Drept pt care in firma este o atmosfera destinsa, familiala, clientii sunt tratati corect si eficient. Nu sunt miliardar. Nici nu voi fi vreodata. Nu urmaresc asa ceva. Oricum, nu mai merge sa dai tunuri. Politia si justitia isi fac treaba. Drept pt care, Romania Mea are locul si renumele pe care il merita, ca si cea reala, dealtfel, si turismul si ecologia sunt printre cele mai puternice atuuri. Iar cand mergi cu trenul la mare/munte, drumul lin de 2 ore, maxim 3, pana in orice colt al tarii, serpuieste iar printre campuri pline, nu tarlale jegoase si dezolante ca acum. Oamenii sunt veseli si binevoitori, vrobesc corect romana, nu abereaza in alte limbi, sunt mandri si curati. De fapt, una dintre cele mai mari realizari, subliniata mai ales prin noua semantica, este faptul ca, in loc sa dipara, „spaga” si-a pierdut sensul. Acum, este folosit numai ca expresie, „a da spaga” = a fi idiot. Si sa mor io, da nimanui nu-i place sa i se zica asta. E ca si cum ai fi injurat de mama, doar ca se rade mai tare de tine. Si, de parca nu ar fi deajuns, eu chiar am Abonament RATB. Personalizat. Da, spiritul civic este foarte apreciat. Nu mai poti agata in tramvai daca n-ai abonament cool. Da, eu tot cu tramvaiu. Circula f bine. Majoritatea romanilor circula cu mijloace de transport in comun. Sau cu biciclete. Masinile polueaza inutil, basinile nu mai sunt la cautare, banii sunt munciti, castigati corect, plus ca accizele sunt foarte mari, petrolul foarte scump si toata lumea e constienta de risipa. Pt ca sistemul educational este la cel mai ridicat nivel. Asa ca pe langa turisti, sunt si foarte multi studenti straini. Iar romancele sunt la fel de frumoase, dar mai putin vulgare. Ce-i drept, vesticii raman tot cu nasu pe sus, asa ca in continuare limba romana nu se studiaza decat in Romania. (Asta e, inca nu suntem limba de conversatie internationala. Si nici nu-i nevoie. Pt ca oricum stim cate 2 – 3 limbi straine.)

Daca vreti sa locuiti sau doar sa vizitati Romania Mea, sunteti bineveniti, nu costa nimic mai mult decat sunteti dispusi sa faceti pt a schimba ceva. Orice nu merge. Oricat de putin. S-ar putea sa conteze !!!

Muzeul Taranului Roman

Lasă un comentariu

Am citit intr-un ziar de mare angajament ca marele minister al culturii vrea sa inchida MTR. Cu tot felul de pretexte aiurea motiveaza absurd o schimbare a stilului muzeului. Ce interese or fi la mijloc nu vreau sa stiu pt ca m-ar cuprinde sila.

MTR se pare ca este singurul muzeu din Europa de est care a primit premiul de „Muzeul European al Anului”. In 1996. O fi insemnand ceva. Nu si pt gusatii din ministere. Probabil ar fi o vila f buna pt vreunu din ei sau pt vreun client de-al lor. Sau poate fi daramata si inlocuita cu o cladire cat mai mare si cat mai de sticla. Asa da!

In incinta muzeului mai functioneaza o librarie si un club. Au loc evenimente cu specific traditional, targuri, etc. Toate acestea ma duc cu gandul ca este unul dintre cele mai active muzee, lucru de care orasul asta gri are mare nevoie. Si din cate stiu muzeul asta e activ tot anul, nu numai vara, cand orasu e animat de numeroase si diverse evenimente. Una peste alta, desi nu se spune nimic despre acest lucru, cred ca muzeul asta are si profit. Daca nu are profit, atunci aici e ceva ciudat. Oricum, sa cauti pretexte sa inchizi un muzeu este o nesimtire. Daca ceva nu functioneaza schimbi manageru. E un fel de proverb care zice ceva de genu: un peste schimba curvele, nu paturile. NU zice nimic despre inchis bordelu. Stiu, analogia nu este dintre cele mai fericite, poate doar cu pestele …

Conceput ca o continuare a Muzeului Satului, patrimoniu national, un loc unde cultura se intalneste cu orasul, un model de apreciat si, mi-ar placea, de urmat si de alte institutii de gen. Sau NU. Hai sa deschidem cat mai multe mall-uri si sa inchidem tot ce ar putea fi legat de cultura. Hai sa ne bucuram de cat se fura in tara asta, de cat de prosti si nesimtiti sunt atatia in juru nostru si de cate alte mizerii va mai vin in minte. Apoi, cand cutitul a ajuns la gatul nostru sa ne miram. Sa ne miram de mizeria miscatoare in care ne-am bagat si care ne trage in jos.

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe