A avut loc un accident in minunata zona Valea Jiului, la minele care aduc atata prosperitate acestei natii care se incapataneaza sa fie cea mai de cacat de pe planeta. Tragedie mare, ministri pe toate ecranele, agitatie, senzationalism … Singurele care nu se misca, raman elicopterele, care, pesemne, nu zboara noaptea. Asta cred ca este o premiera mondiala. Sau o coincidenta legata de nesimtirea unor oficiali.

Dar sa trec peste exprimarea asta de comunicat de presa si sa ajung la adevaratul accident. Asadar, adevaratul accident mi se pare existenta acestor oameni, pe numele lor, dupa asa-zisa ocupatie, mineri. Aceleasi fiinte suave care acum 16 – 17 ani terorizau Bucurestiul si erau inarmati pana in dinti ca sa se apere de elementele antisociale reprezentate de PNŢ – isti, studenti, ochelaristi, pletosi si jurnalisti de opozitie, stau acum lipsiti de aparare in fata catorva hoti care de-abia le platesc salariile fara sa le ofere nici cele mai elementare conditii de munca, fara respectarea normelor de nici un fel, etc. Accident sau nu, mai marii industriei miniere au reusit ceea ce 2 – 3 milioane de bucuresteni nu au reusit. Accident sau nu, specimenle astea nu sunt in stare sa se ridice impotricva alora care ii omoara, dar au putut da o tara peste cap. Si acum stau si mor pe capete sub ranjetele vilelor si averilor facute de altii pe carca lor. Singura bucurie a mea e ca si minerii sunt muritori. Si asta nu e un accident.

Revenind in mina. Lipsa conditiilor de lucru este doar un accident ? Averile securistilor sunt doar un accident? Romania nu e decat o mina. Minerii pleaca sau mor. Dar, in nici un caz nu se revolta.