I’m bec !!! Am fost cam nauc in ultima perioada. Desi, in mod normal ar fi trebuit sa am timp garla si, deci, sa scriu cate ceva, ei bine nu s-a putut. Dar situatia se va remedia.

In primul rand mi-am pierdut slujba. Ce aiurea suna. Desi, cel mai probabil am pierdut-o in tramvaiul 5 cu care imi pierdeam vremea, la propriu, in incercarea temerara de a ajunge in fiecare zi la rahatu ala de job, la care nu reuseam, in ciuda penalizarilor repetate, sa ajung mai devreme de 10 juma, in conditiile in care ceilalti ajungeau la 9 / 9 juma. Evident, pe timp de criza, neplatit, fara alte surse de venit, am ales sa intarzii intr-o veselie. Va rog sa ma credeti, cel mai placut lucru din lume e sa te trezesti la ce ora vrei. Culmea, de cand mi-am pierdut slujba – incepe sa-mi placa expresia asta, are asa, ceva oficial, telectual in ea – ma trezesc uneori mult mai devreme decat inainte, cand aveam o slujba (lol) si ma mai batea si ceasu la cap. Intr-adevar, sunt mult mai odihnit.

Amuzant a fost ca, din cauza ca ne plateau cand le venea, toti angajatii ii urau – chiar si turnatoarele. Si cand am plecat toate s-au intristat. Asta dupa ce un an juma lucrasera cu spor la debarcarea mea. Pesemne si-au dat seama ca ele urmeaza :D. Eh, asa e cu criza asta. Si cel mai amuzant e ca eu o sa-mi iau banii inaintea lor, nu tre sa-i mai vad pe nici unu, ma trezesc la ce ora vreau, fac ce vreau toata ziua … si tot asa …

Ziua aia a fost senzationala, ziua cand m-au dat afara – nu-mi permiteam sa-mi dau demisia pt ca sper sa iau somaj. asa ca au facut ei pt mine pasu asta :D. Am sarbatorit incepand cu ora 1 pm. Cu bere, prieteni si ceva haleala. Rectific: cu multa bere. Mandra isi luase cateva libere, asa ca totu a mers ca uns. Daca o calculam si nu iesea atat de bine. Si da, am incercat sa abuzez de oferta aia de la La Mama. Minunata oferta. N-am idee daca mai e valabila, dar chiar dac-ar fi n-as avea cu cine sa ma bucur de ea: toata lumea lucreaza.

Partea nasoala: habar nu am cand voi avea bani. Mai am de luat de la aia destui bani. Plus actele necesare pt noua mea cariera: aceea de somer. Si una si alta o sa mai dureze. Pe de alta parte e si asta un fel de economie.

In rest ma simt si chiar sunt un om liber. Am iesit din toate cacaturile in care ma bagasem si acum caut sa intru in altele ca nu pot sta locului: viata merge mai departe si io nu ma invat niciodata. Pur si simplu nu pot fi zen.