La Copac aka fostu Colony

Am scris, spatmana trecuta parca, despre La Copac. Si am scris de bine. Imi pare rau daca am indus pe careva in ceata, dar si eu, la randul meu, mi-am luat-o. Din pacate, nu numa eu mi-am luat-o, ci si niste amici.

Mergem, intr-una din pauzele de pranz la copac. Ne asezam. De obicei eram mai multi, dar atunci eram doar doi: io si cu C – colegu motorist. Vine minunatu chelner, pe care am avut puterea sa-l iert cand mi-a adus bere la halba in loc de sticla, pretext excelent, dealtfel, sa nu-i las bacsis, ceea ce oricum nu mai fac de ceva timp. Cum spuneam, vine minunatu chelner, om normal dealtfel, chiar n-am ce sa-i reprosez altceva, in afara de magaria cumplita, evident. Vine el la noi si, pt ca tot stia clar ca nu mancam nimic de la ei, in primu rand pt ca nu ne permitem, ne intreaba daca mancam ceva, raspundem ca nu, dupa care ne roaga politicos si corect politic sa nu ocupam masa, pt ca ei au nevoie de locuri pt oamenii care vin sa manance, politica pe care o aplicau taman din ziua aia. Ca a vezi! Mergeam zilnic. As putea zice ca ne cunosteam, desi nu vad de ce ar vrea cineva sa cunoasca asa specimene. Da, am gresit. Am rezut ca s-au mai schimbat cocalarii. Ce idioti. Asa ceva e imposibil. Sa-i zica La Cocalari, de-acum inainte.

Acuma, faza cu mancarea. E, fata finuta, mititica si draguta, nu bea bere cu noi, iesea cu noi la pranz, dar nu bea, ci doar manca. La inceput mancarea afost buna. Atat de buna ca si-a adus si niste colege. Dar, cu fiecare zi, mancarea a inceput s-o cam suga. Pana cand, ultima data cand a iesit cu noi, a cerut o supa, fiind racita cobza. Supa pe care n-a putut s-o manance. Si a lasat cam un sfert in bolu ala. Chelnerita a intrebat-o daca nu i-a placut. Ea n-a zis nimic. Acuma pe bune, ce era sa zica? Si, totusi, a lasat spaga. Noi nu.

Cam asta ar fi. Mai multe in „Povestea Spagii sau De ce nu las io bacsis”.

S.A.L.T.

Exista un bar in centru numit SALT. In primavara se ocupau cu rock. Acum se ocupa cu meciuri. Vineri am ajuns iar pe-acolo pt ca trebuia sa vedem in ce hal a ajuns. La 5 -5 juma eram acolo cu un amic. Am baut cateva beri pana la ora 8. Apoi am plecat.

Nu, nu am plecat pt ca era tarziu, nici pt ca erau meciuri din campionatul intern, desi ar fi fost un motiv destul de bun, si nici macar pt ca nu mai era rock. NU. Am plecat pt ca masa la care stateam a fost rezervata in timp ce era deja ocupata de noi. Adica de sub coatele si cururile noastre. Nici vorba de vreun semn cu rezervat pe masa sau alte chestii de-astea. Normal, patronu nu era acolo. Iar barmanu/chelneru, care era angajat acolo de mai putin timp decat frecventam eu baru asta si caruia i-am lasat destula spaga de fiecare data cand am trecut pe-acolo, s-a facut ca nu ma cunoaste. Ma rog, mai erau si altii in situatia noastra, da aia chiar n-au zis nimic. Problema lor.

Concluzii:
1.Barmanii/chelnerii se schimba, deci, nu mai las spaga in baruri. Mai putin in Que Pasa, evident, da oricum, mai subtire.
2. Imi voi alege o zi in fiecare saptamana in care sa rezerv o masa de la ora 9, de 6, 8 sau chiar 12 persoane. Evident nu ma voi duce. Ce dracu sa caut la imputitii aia? Sa traiasca din banii mei? NU !!!
3. V-as ruga pe toti care cititi articolu asta sa va alegeti o zi din saptamana in care sa faceti acelasi lucru. Va raman etern indatorat.

Daca aceasta campanie reuseste, acest bar va trebui sa schimbe ceva. Va multumesc !!!

Telefoanele: 021 314 22 14 / 0724 335 775 (va rog sa sunati de la munca, sa nu va irositi creditul!)